De ce au rosiile ochisori?

 Chiar asa! De ce mancarea trebuie facuta mai frumoasa decat este? De ce nu suntem niciodata multumiti de rosia rosie care arata ca o rosie?

Cateodata mi se pare ca avem un comportament de anorexici care considera mancatul o activitate injositoare si murdara. De aceea indesam diferite legume si carnuri in foi de vita sau in rulade facute la cuptor: pentru ca sa nu vedem ce am pus in ele!

Ce nostim e cand ne pacalim copiii ca nu rontaie un morcov ci miros o floare cu petale portocalii. Stii ceva? Floarea aceasta are gust! Vrei sa incerci sa mananci o floricica? Face bine la burtica… da, da, si inca o gurita pentru tata care este suparat ca fetita lui nu papa.

download (6)

Am in fata ochilor niste sculpturi impresionante. O paine musca din cutit si ma priveste cu ochi mari si rotunzi. Din alta paine iese o mana care cerseste…mana este insa prea subreda pentru a cuprinde toti banutii caci e facuta din miez de paine. O banana este delfin si inoata in paharul cu apa. Multe firme si-au personificat produsul tocmai pentru a atrage cat mai multi clienti. Nu stim exact de ce, dar se pare ca aceasta strategie de marketing prinde! Cand ma plimb pe strada sunt intampinata de Mr. Patato sau de Mr, Peanut care pleaca la razboi. Si cu cine sa se lupte Peanut daca nu cu noi fiindca i-am rontait toata familia. Adica nu chiar toata. Pe cativa i-am vazut impachetati si asezati pe raftul magazinului de langa casa mea.

Vezi, daca personific ceva, in special un aliment, ii creez o istorie, o poveste. Charlie, pestele ton, are o reclama ca un film cu desene animate. Are prieteni, o casa si o mama. Are o viata a lui. O poveste. Iar eu nu vreau sa mananc ceva care are o poveste a lui!

Dar cea mai buna reclama este aceea la sucul de rosii! Uite dragutele tomate cum stau ele la plaja cu un pahar de suc in mana. Si cat de gratioase sunt atunci cand sorb din pahare cu ajutorul unui pai! Sunt niste canibale! Cum as putea sa il invat pe copilul meu cat de bun este sucul de rosii cu un asa model? Maine ii voi arata ca si purcelului ii place jambonul, iar poimaine ma voi intreba de ce ala mic ma fugareste cu un cutit prin casa! Sa ne jucam! Sa ne papam ca la tembelizor, mami!

Am ales sa personific mancarea. E adevarat….dar in alt mod. Ii voi da cate ceva din sufletul meu, voi folosi materia pentru a exprima ganduri si stari. O fetita si-a uns o felie de paine pe una dintre jumatati cu gem iar pe cealalta cu unt de arahide. Si a numit creatia Indecizie. In videoclipul melodiei Coffee and TV cantata de cei de la Blur o cutie de lapte pleaca pe propriile picioruse in cautarea baiatului disparut. E dragalasa si ma ajuta sa inteleg. Cutiuta trece prin pericole multe si mari, se intalneste cu altele care isi cauta copiii disparuti dar pana la sfarsit il gaseste pe cel a carui fotografie o poarta: este unul dintre membrii formatiei. Si iata cum un ambalaj din carton reuseste sa convinga un spirit rebel sa se intoarca la cei dragi.

Astfel de personificari imi plac mie. Cele care ma conving sa pun suflet in ceea ce fac, simt si gandesc. Adica sa ma implic. Si sa imi pese mai mult.

Autor Ana-Aurelia Băianu psiholog iasi

 

Comentarii