„Atata poti, atata faci!”                                              

„Aschia nu sare departe de trunchi!”

„Cu o floare nu se face primavara!”

Toate acestea sunt afirmatii pe care parintii le fac de multe ori spontan si doar din dorinta de a cultiva modestia copiilor lor. Este nevoie sa intelegem ca atitudinea adultilor determina atitudinea celor mici. Daca noi consideram ca avem un copil care nu poate sa cante la nici un instrument pentru ca nu este talentat sau pentru ca nici noi, parintii, nu avem ureche muzicala ( iar talentul se mosteneste) atunci putem fi siguri ca si fii nostri vor crede despre ei insisi exact acelasi lucru. Rezultatul? Un individ care nu va incerca niciodata sa exerseze si sa isi descopere inclinatiile.

Chiar din momentul in care am devenit parinti am fost investiti cu responsabilitatea de a evalua corect si cat mai obiectiv posibil calitatile si aptitudinile copilului nostru. In acest sens avem la indemana observatia, evaluarile profesorilor si chiar aprecierile consilierilor psihologici in ceea ce priveste orientarea vocationala.

Orice copil trebuie sa aiba propriile lui vise, dorinte. Sa il invatam sa isi defineasca un ideal si sa ii oferim modele importante ( un profesor, o personalitate marcanta, noi insine in calitate de profesionisti sau de parinti ). Odata conturate aspiratiile micutului este nevoie de ajutor, de sustinere pentru realizarea acestora.

Ce vor face parintii?

  •        isi vor incuraja copilul (  „” Incearca sa desenezi o floare! Sunt sigura ca stii sa faci flori foarte frumoase! Incearca! Vei vedea ca dupa mai multe linii trasate pe foaia de hartie vei descoperi cum sa faci petalele. Te voi ajuta si eu.””);
  • il vor aprecia ( „”Este extraordinar faptul ca stii sa dai cu piciorul in minge astfel incat aceasta sa ajunga direct in poarta!””)
  • se vor mandri cu el. Copilul va observa si va fi foarte emotionat atunci cand parintii sai se mandresc cu faptele lui. El simte ca le-a facut pe plac si ca este iubit.
  • sa isi manifeste bucuria fata de realizarile copilului. Fiecare avem modul nostru de a ne manifesta. Important este ca cel mic sa stie ca radem, plangem sau ne sunam toti prietenii cu scopul de a le impartasi si altora ce copil minunat avem.
  • De astazi inainte am vrea sa uitam replici de genul „” Cu o floare nu se face primavara!”” ( nu este asa ca un singur ghiocel ne spune de multe ori ca vremea    s-a incalzit si ca iarna e pe sfarsite? Tot astfel, o nota de 10 reprezinta o apreciere din partea profesorului pentru o lectie bine invatata. Numai asa copilul va fi suficient de motivat sa invete si pentru saptamana urmatoare.), „”Aschia nu sare departe de trunchi!”” ( in lumea oamenilor sunt infinit de multe exemple de copii care si-au depasit parintii sau care au profesat in alte domenii decat in cele ale predecesorilor lor), „” Daca il laud, i se urca la cap!”” ( copiii raman motivati mult timp dupa ce primesc o incurajare sau o lauda; cu cat acestea vor fi mai frecvente, cu atat vom avea un copil implicat si devotat activitatilor sale!).
  • Autor: psiholog Iasi Ana-Aurelia Baianu

Comentarii