Despre gust si miros
Mirosul alimentelor influenteaza si gustul lor?
Putem manca cu mintea sau cu nasul? Nu vom sti pana nu incercam. Inainte de a ne repezi cu amandoua mainile si cu gura larg deschisa asupra farfuriei cu ciorba, haideti sa adulmecam putin aburii. Precum pisicile. Si sa ghicim daca ne va placea sau nu acest amestec. Simt aroma morcovului fiert, un parfum dulceag. Si ma inviorez atunci cand ajunge in narile mele mirosul patrunjelului proaspat taiat. Am inceput sa salivez cand aburul acrisor de bors mi-a stimulat gustul. Daca stau asa pret de cateva minute, cu fata aplecata peste farfuria fierbinte, as putea spune ca am mancat fara sa fi gustat nici macar un strop.
Hormonul fericirii se produce in cantitati mai mari atunci cand simtim un miros placut. Tocmai de aceea ar trebui sa ne saturam mancand putin dar mirosind mai mult. Am fi mai slabi si in acelasi timp mai fericiti.
Pentru multi oameni este dureros sa simta toate aromele care ies din bucatarie, mai ales cand vor sa posteasca sau cand sunt infometati. Pentru acestia este extraordinar de reconfortant exercitiul “mancatului cu nasul”. Este o poveste foarte induiosatoare despre un baietel sarac si flamand care se plimba hai-hui pe strazile orasului. Trecand pe langa o patiserie si-a inaltat nasucul, a inspirat si a spus in sinea lui: “ Ce bun a fost cornul cu gem!”. Apoi a ajuns in dreptul unui restaurant. A mirosit aerul care iesea pe usa si, zambind, a strigat: ” Ce friptura buna am mai mancat!”
Mirosul este responsabil pentru 95% din gustul mancarii. Este lesne de inteles de ce parfumul mancarii poate evoca emotii si amintiri. Studiile arata ca felul in care miros lavanda, pestele si dovleacul face sangele sa circule in organul sexual masculin. Pe barbatii de origine britanica cel mai mult i-a stimulat mirosul de placinta cu mere. Iar parfumul de castraveti le-a stimulat pe doamne si domnisoare.
Inca mai credeti ca mirosurile din farfurie nu sunt importante?
Autor Ana-Aurelia Băianu psiholog iasi