Te-ai gândit vreodată că răspunsul la întrebarea „Ce să fac pentru a scăpa de anxietate?” ar fi „Du-te și plutește!”? Această metodă dezvoltată pentru prima dată în anii *50 de către un psiholog interesat de efectul substanțelor halucinogene este din nou la modă prin intermediul bazinelor de privare senzorială.
Ce este privarea senzorială?
Privarea senzorială se referă la reducerea sau îndepărtarea voită a stimulilor de la unul sau mai multe simțuri. Ea se poate face folosind diverse dispozitive, de la cele mai simple precum cagule, antifoane sau eșarfe de legat la ochi pentru a opri auzul și văzul, până la unele mai complexe care pot opri simțul olfactiv, tactil, gustativ, termocepiția și simțul echilibrului.
Utilizarea pe termen scurt a acestor metode de privare senzorială este în general benefică și relaxantă, fiind descrisă chiar ca o formă de inducere a meditației. Cu toate astea, o privare senzorială forțată sau prelungită poate produce anxietate extremă, halucinații, gânduri bizare și depresie.
Ce este un bazin de privare senzorială?
Termenul de privare senzorială pentru această metodă de relaxare este oarecum impropriu, după spusele lui Justin Feinstein, neuropsiholog clinician la Laureate Institute for Brain Research din Tulsa, Oklahoma. Bazinul reduce stimularea externă și crește senzațiile din lumea interioară a subiectului.
Bazinele au o adâncime de aproximativ 30 de cm, sunt pline cu apă la temperatura corpului și săruri Epsom care țin corpul plutind la suprafață. Camera este izolată fonic, luminile sunt stinse și tot ce trebuie să faci este să stai pe spate și să plutești.
Cei ce au încercat această metodă povestesc despre senzația de imponderabilitate pe care le-o dă plutitul: ca și cum ar fi suspendați în aer. Mușchii se relaxează, ritmul cardiac încetinește, tensiunea arterială scade, iar mulți dintre plutitori chiar adorm în timpul ședinței.
Cum funcționează un bazin de privare senzorială?
În timpul ședințelor de plutire, corpul se relaxează profund, iar mintea este indusă într-o stare de relaxare, similară celei din meditația profundă. Daca ai dificultăți în a închide ușa către lumea exterioară, plutitul o face pentru tine. Undele cerebrale coboară la 4-8 Hz, în spectrul undelor Theta corespunzătoare stării de somn. Starea Theta este o stare extrem de receptivă pentru hipnoterapie, este starea de activare a intuiției, a inspirației, a creativității și a conexiunii cu ceilalți.
Privarea senzorială ca metodă terapeutică
Această metodă terapeutică este încă în primele faze de testare, deși sunt multe centre din SUA care oferă acest serviciu de relaxare.
Scanări fMRI efectuate pe subiecții care meditează arată o activare în zone ale creierului asociate cu atenția și descreșteri ale activității în amigdală, partea din creier responsabilă de răspunsul ”luptă sau fugi” la o amenințare reală sau percepută.
În aceeași măsură, studii clinice făcute pe subiecți sănătoși cărora li s-a administrat lorazepam – un medicament folosit în tratamentul anxietății, cu risc mare de dependență – arată că amigdala pur și simplu se ”închide”, ceea ce nu se întamplă în cazul relaxării.
Încercând să reproducă studiul cu lorezapam, Justin Feinstein folosește plutirea în locul medicamentului. El a scanat creierul tuturor subiecților înainte de experiment și a împarțit apoi voluntarii în două grupuri: unul dintre grupuri a beneficiat de 90 de minute de plutire, celălalt grup de 90 de minute de relaxare într-un fotoliu confortabil. Primele două sesiuni au fost de acomodare, apoi a scanat subiecții după ce-a de-a treia sesiune. Studiile preliminare arată că, la fel ca în cazul medicamentului, plutirea în bazin face ca amigdala să se ”oprească”. Un rezultat uimitor pentru 90 de minute de plutit pe apă, fără riscul de dependeță dat de anxiolitic!
Următoarea etapă este să se studieze efectul plutitului pe subiecți ce suferă de anxietate sau sindrom post-traumatic (PTSD), iar așteptările sunt mari în ceea ce privește succesul metodei.
Vă invităm să vizionați un material despre terapia de plutire realizat în Statele Unite ale Americii: AICI
Ne putem bucura și în România de efectele plutitului într-un bazin, dacă mergem în Brașov sau București.
Surse:
https://www.theguardian.com/lifeandstyle/2016/mar/30/anxiety-sensory-deprivation-tanks-john-lilly
Articol realizat de Mihaela Olaru