A venit vacanta cu trenul de Franta!
La randul din fata ghiseului de check-in sunt aliniate zeci de familii care mai de care mai frumoase si mai cu dichis.Valize asortate,copii imbracati la fel cu parintele de acelasi sex,bijuterii,pasapoarte si parfumuri fine.Pana aici,aproape ca ne invidiati,pe mine si pe fiica mea,pentru ca am avut sansa de a fi intr-o astfel de adunare.Doar ca in secunda 45 se da startul vacarmului de voci,urlete si plansete ingrozitoare.Copiii se zbat in prinsoarea bratelor puternice de tata,mamele impart cu titlu de gratuitate apelaltive precum nesimtit,enervanta si obraznicatura rea iar barbatii se inrosesc la fata privind catre femei, reprosandu-le ca au vrut sa ia si plozii in vacanta. Ma uit in fata mea si in spatele meu si peste tot se impanzeste molima cumplita a vacantei petrecute in familie.E un singur copil relaxat si bucuros in toata multimea de calatori si acela este,binteinteles,al meu.Copil de psiholog,veti spune,iar eu am sa va dau dreptate.Cand vad diferentele nu fac decat sa ma intristez stiind cat de simplu este totul in vacanta si gandindu-ma cat de tare as vrea sa stie toate familiile secretul!
In primul rand,copiii si partenerii nostri rezoneaza precum corzile unui instrument muzical la atingerile noastre. Daca eu am asteptat cu atata fericire calatoria si sunt convinsa din inima ca o merit si ca am ales exact ceea ce mi se potriveste mie si copilului meu,atunci fiica mea va trai aceeasi bucurie caci are incredere in mine.Nu am absolut nici o framantare legata de locul de munca caci toate le-am rezolvat inainte de plecare.Nu am roaming si nu ma voi putea reconecta cu munca.
In al doilea rand,am ales o vacanta potrivita pentru varsta copilului meu prescolar.Asta inseamna ca nu vom face circuite si nici nu vom merge prin muzee,ca vom sta intr-un singur loc si vom avea mancarea cu bufet suedez,un aspect esential pentru prevenirea ulcerului gastric ce poate aparea la parintii care mananca a la carte.
In al treilea rand mi-am lasat copilul sa participe la pregatirea bagajului si i-am explicat in amanunt ce inseamna vacanta si de ce avem nevoie de ea.I-am promis si mi-am promis ca nu vom avea nici un moment educativ sau coercitiv.Si eu si ea suntem libere sa fim noi insene si sa ne bucuram de libertatea de a fi!
Ce se intampla la randul din aeroport e o fireasca urmare a faptului ca tatii vor neaparat sa fie autoritari si sa ii disciplineze pe copii.Cum ar fi sa aveti o camera de luat vederi in permanenta asupra dumneavoastra cu scopul evaluarii la final de vacanta?V-ati relaxa?Ati fi natural in miscari?
Ca intr-o cascada de efecte,mamele se infurie atunci cand barbatii au relatii tensionate cu micutii si,evitand confruntarea directa (ca,de,e vacanta si nu ma cert cu barbatul chiar acu’) se indreapta tot asupra copilului in speranta ca vor diminua din persecutari.Barbatii au stiut de la inceput ca nu vor iesirea aceasta si,ca intr-o profetie care se autoimplineste,acum au dovada concreta ce vine in sprijinul lasarii copilului acasa.
In incheiere,va amintesc ca e firesc pentru copii sa fuga printre valize,sa manance dulciuri intr-una (nici voi nu ati bea bere la 10 dimineata intr-o zi de lucru,dar in vacanta o faceti fara retineri),sa tipe de bucurie sau sa fie extrem de obositi.Relaxati-va,amuzati-va si,va rog,lasati copiii sa fuga si sa strige CACI ASTA E TREABA LOR CEA MAI IMPORTANTA! Educatia o reincepem la 15 septembrie cu forte proaspete si minti odihnite.
Autor psihoterapeut Ana-Aurelia Băianu
Un articol pentru http://smartandhappychild.ro/