Un articol publicat in paginile revistei RBT,revista de transport si logistica.
De fiecare data cand sunt plecat de acasa in interes de serviciu,sunt ingrijorat de ceea ce se intampla cu familia mea.Imi sun sotia de nenumărate ori și ea îmi reproșează că vreau să o controlez.Cum să procedez astfel încât să mențin o relație bună cu ea?
Meseria dumneavoastră este una deosebită și prin aceea că vă impune o depărtare de casă pentru mai multe zile și nopți. În timpul în care lucrați,toate sarcinile și responsabilitățile familiale sunt preluate în întregime de către soție.Cu cât ea se descurcă mai bine,cu atât veți fi mai încrezător și mai liniștit.Dar încrederea se construiește prin experiență.Când partenera este stăpână pe situație și găsește rezolvări potrivite,dumneavoastră puteți lucra fără grijă.Înainte de fiecare plecare stabiliți împreună cu ea să fiți sunat ori de câte ori are nevoie de ajutor pe care să vi-l ceară în mod clar și explicit.În același timp,acordați-vă libertatea de a vorbi cu cei de acasă exprimând liber motivul pentru care îi contactați(vă este dor,sunteți îngrijorat,aveți o propunere,etc).În acest mod cei doi soți vor avea o relație de parteneri egali și responsabili,care comunică deschis și care preiau unul de la celălalt sarcinile.Vă invit să îi mărturisiți deschis îngrijorarea pe care o manifestați față de ea și faptul că îi sunteți alături chiar și de la mii de kilometri depărtare.
Astfel,ceea ce ea interpretează drept control și neîncredere se va transforma într-un act de susținere și iubire.Se întâmplă deseori ca părintele și soțul plecat de acasă să se simtă exclus din familie ca și cum rolurile acestea ar fi întrerupte pe perioada absenței.În realitate,căsnicia continuă chiar dacă unul din cei doi parteneri lipsește pentru o perioadă de timp.Aveți dreptul și probabil și nevoia de a fi în contact cu ceea ce se întâmplă acasă.Dorul pe care îl resimțiți s-ar diminua și grijile de asemenea dacă partenera dumneavoastră v-ar povesti despre ce a mai făcut în gospodărie și v-ar cere părerea cu privire la deciziile și alegerile pe care să le faceți împreună.În concluzie,îngrijorarea pe care o aveți se poate datora neîncrederii față de modul în care soția se achită de responsabilitățile familiale.Ori încrederea se construiește doar prin interacțiune,prin experiență.Avem nevoie să se întâmple ceva în mod real și repetat astfel încât să ajungem la concluzia că putem sau nu avea încredere în cineva.În același timp,discuțiile clare și sincere elimină presupunerile și acuzele pe care cei doi parteneri și le-ar putea aduce.A mărturisi fricile noastre înseamnă un pas imens către eliberare și îi oferim celulalt șansa de a face lucrurile diferit astfel încât să ne fie aproape. Vă doresc un drum lin și plin de speranță și încredere!
Autor psiholog Ana-Aurelia Baianu
Psihoterapie on-line de oriunde ai fi!