Atunci cand te-ai hotarat sa pleci din tara ai luat,cu siguranta,foarte multe aspecte in considerare. Te-ai gandit la castigul financiar pe care il vei avea,la timpul ramas doar pentru tine. un loc de munca in care stima de sine iti va creste intr-un mod considerabil, vei beneficia de o ingrijire mai buna ( servicii medicale),o educatie inalta ( pentru aceia care urmeaza si cursurile unei forme de invatamant in paralel cu muca desfasurata), o nutritie deosebita si cat mai apropiata de standardele tale despre o alimentatie biologica, conditii de viata in general mai bune, absenta unor constrangeri politice care sa se rasfranga asupra ta.
Impreuna cu toate aceste avantaje enumerate,asumate si demonstrate in repetate randuri soseste in inima ta,a persoanei care isi face bagajul, sentimentul ca esti abandonat de propria tara natala. E frustrant sa fii nevoit sa pleci si chiar sa te muti pentru totdeauna stiind foarte bine ca daca tara ta ti-ar fi oferit contextul indeplinirii conditiilor de mai sus nu ai fi avut de ce a zbori uneori atat de departe.
Un alt sentiment care aduce indoiala si multa durere stand ascuns in spatele gandurilor pline de logica si argumentatie este acela de FRICA, frica de a nu-ti mai revedea familia niciodata.Poate vei disparea tu sau poate ei,cine stie daca vei mai gasi calea inapoi sau poate ca vei fi uitat.Exista aceasta frica a relatiilor ce se pot raci si pierde.
Uitandu-te putin in partea cealalta a relatiei, adica la familia ce ramane, iti va fi mult mai usor sa renunti la frica ce te copleseste si te limiteaza doar la existenta fiintei tale. Rudele tale apropiate traiesc un soc inca din clipa in care iti anunti plecarea,chiar daca nu te lasa sa vezi asta. E o schimbare uriasa care le va afecta profund viata si la care sunt nevoiti sa se adapteze.In acele momente fiecare isi plange de mila si cauta intr-un mod intens solutii de supravietuire. Urmatoarea faza este cea de jelire ij care fiecare se manifesta asa cum stie mai bine: unii plang,altii se plang sau exprima tristete,se imbolnavesc,deseneaza,scriu,apeleaza la diferite vicii etc. Dupa ce se instaleaza anxietatea generalizata (observi? toata lumea e cuprinsa de frica,nu doar tu) familia ta intra intr-o faza de negare: nu se poate intampla asta,nu pleaca ci doar ne ameninta ca va pleca,nu am inteles noi bine,poate se razgandeste,sper sa nu i se aprobe cererea. Cu trecerea timpului si cu scurgerea evenimentelor ajunge toata lumea in faza de acceptare si reuseste sa se confrunte cu realitatea,sa i se adapteze supravietuind si,speram noi,crescand impreuna ca o familie.
Ca de obicei,am ales sa iti prezint usor tehnic ceea ce ti se intampla dar si fazele prin care trece familia ta pentru ca tu sa constientizezi realitatea si sa faci cele mai intelepte alegeri!
Autor Psihoterapeut Ana-Aurelia Baianu