Citind cartea lui S.N. Lazarev, KARMA sau armonia dintre fizic, psihic şi destin, mi-a atras atenţia următorul paragraf: “Când un călugăr, care în decursul a 10 ani încheiaţi s-a rugat lui Dumnezeu să-i dea darul vindecării, primindu-l, s-a dus să-i comunice stareţului vestea, acesta i-a poruncit să se întoarcă în chilie şi să se roage la Dumnezeu să-i ia acest dar şi să il dea pe acela de a-şi vedea propriile păcate.”
Pornind de la acest paragraf, mi-am amintit cât de important este să vedem propriile greşeli şi să încercăm să le corectăm în loc de a-i judecăm pe ceilalţi sau chiar să încercăm să îi schimbăm.Specialiştii susţin că tendinţa de a judeca provine din durerea interioară a celui care judecă. Persoana în cauză va prefera să judece în loc să-şi recunoască apăsarea.
“Părintele psihologiei personalităţii” Gordon Allport, în scriile sale, relatează următoarea situaţie:
Când avea 21 de ani a stabilit o întâlnire cu marele Freud. Neavând nici un subiect de discuţie pregătit, acesta a ales să-i povestească lui Freud o situaţie reală la care fusese martor în mijlocul de transport cu care venise la întâlnire. În mijlocul de transport el văzuse un băieţel de doar 4 ani a cărui manifestare , în opinia lui, trăda o clară fobie faţă de murdărie. Acest băieţel se plângea mereu mamei sale:” Nu vreau să stau acolo…Nu-l lăsa pe acest om murdar să stea lângă mine!”Freud, auzind cele relatate, l-a întrebat pe Allport: “Şi acel băieţel nu erai tu?”. Ipoteza lui Freud era că orice act intrapsihic are o cauză şi adevăratele cauze ale comportamentului nostru sunt inconştiente.Concluzia este că lui Allport nu i-ar fi atras atenţia acest băieţel dacă în inconştientul lui nu ar fi existat o fobie asemănătoare.
E uman să greşim, dar înainte de a-i judeca pe ceilalţi pentru greşelile lor ar trebui să ne oprim o secundă şi să ne uităm la noi şi la faptele noastre.
Oare noi nu greşim niciodată? Avem noi dreptul de a-i judeca pe ceilalţi?
Haideţi să vedem unde suntem stingheri şi de ce. Apoi s-ar putea să fim mult mai îngăduitori cu semenii noștri. Suntem cu toții oameni şi e firesc să greşim!Face parte din procesul nostru de adaptare,de încercări și erori,de învățare și tatonare.Acceptarea e primul pas către o viață frumoasă și liniștită.
Autor Roxana Munteanu
Bibliografie
*S. N. Lazarev, KARMA sau armonia dintre fizic, psihic şi destin
*C. Dîrţu, Psihologia personalităţii – note de curs
*E. C. Stărică, Psihologia personalităţii – note de curs