Reflectii, ganduri, cugetari…… despre „a fi parinte” | Willing

Reflectii, ganduri, cugetari…… despre „a fi parinte”

     Fundatia Pro Umanitaria a organizat sambata, 15 decembrie, la Iasi, primul workshop educational cu tema „Tu stii sa dai aripi piticului tau?”. In cadrul sesiunilor de dezbatere s-a discutat despre bolile psiho-somatice la copil, alimentatia sanatoasa si prima vizita la stomatolog a copilului, despre comunicarea eficienta in familie si programe de dezvoltare personala a copilului intre 6 luni si 8 ani.

   

 A fost o experienta benefica pentru mine, in calitate de parinte. Insa ar fi fost mult mai productiv daca as fi participat la acest workshop cu cativa ani in urma, cand fetita mea, acum de 11 ani, era micuta. Majoritatea informatiilor pe care le-am aflat acum, ar fi schimbat foarte multe aspecte din educatia fiicei mele de atunci. De exemplu, laptele de mama se poate da copilului pana la varsta de 2 ani iar dupa sase luni in paralel cu alimentatia diversificata. Iar in legatura cu eternul „lapte cu gris”, am aflat ca,de fapt, grisul nu este recomandat in alimentatia copilului mic cu greutate normala, pentru ca ingrasa si elimina din organismul micutului fierul si calciul.

     Asadar, felicit parintii cu copii mici pe care i-am vazut in sala. Pentru ei, in primul rand, cred ca a fost un adevarat castig sa afle, de exemplu, ca ar fi bine sa isi duca puiutul la primul control stomatologic pana la sfarsitul primului an de viata si ca, pana la trei ani, copilul nu trebuie sa foloseasca pasta de dinti cu fluor. Apropos, stiati ca prima pasta de dinti a fost realizata in Egipt, cu 5000 de ani in urma, din cenusa, mir, coaja pisata de ou si piatra ponce? Nici eu nu am stiut pana acum.

     Insa ceea ce m-a impresionat cel mai mult la intalnirea de sambata a fost discutia despre limbajul semnelor. Signing este un program in care parintii sunt ajutati sa comunice cu bebelusul lor prin intermediul unui set consistent de semne, inainte ca acesta sa inceapa sa vorbeasca, chiar incepand cu varsta de sapte luni. Comunicarea de la o varsta atat de frageda va anula stresul si frustrarea, atat pentru bebelus (acela de a nu fi inteles), cat si pentru mama (care nu isi intelege copilul), aducandu-le acestora un grad sporit de confort. Ganditi-va la cum ar fi sa va poata transmite copilul in varsta de 9 – 10 luni faptul ca ii este foame sau ca vrea schimbat. Mie una, mi s-ar parea ceva extraordinar sa traiesc asemenea experiente impreuna cu  bebelusul meu. In plus, aceasta stare de confort creeaza premisele unei dezvoltari neuronale accelerate pentru copil, cercetarile in domeniu demonstrand faptul ca  daca un copil invata sa comunice mai intai prin semne, acest lucru nu inhiba deloc comunicarea verbala, dimpotriva o dezvolta mai repede. De asemenea, invatarea prin descoperire, si nu prin transmiterea informatiei, cu care am fost marea majoritate dintre noi obisnuiti, este mult mai productiva si ajuta in procesul de creare si dezvoltare a abilitatilor copilului. Curiozitatea este, asadar, un mod de a invata si nu de a fi „obraznic” sau de a „face dezordine”. Intr-adevar, cred ca noi in calitate de parinti trebuie sa fim din ce in ce mai maleabili, mai flexibili, pentru ca perioadele in care traim se schimba foarte repede, si odata cu ele si nevoile noastre si ale copiilor nostri.

     In sfarsit, un alt aspect care mi-a atras atentia in mod deosebit a fost ideea ca trebuie sa ii invatam pe copii sa inapoieze mesajele toxice pe care le primesc deoarece acestea ii descalifica, ii ranesc si le  scad stima de sine. Inainte de culcare, copilul poate scrie pe o hartie mesajele toxice pe care le-a primit in ziua respectiva (sau scriem noi ceea ce ne spune, daca bebe este prea mic), dupa care ii prezentam doua alternative: fie arunca hartia la cos, pentru a nu  lua cu el mesajele negative in pat, fie ii inapoiaza mesajul scris persoanei care i l-a transmis, daca face parte din familie, spunand „acesta este punctul tau de vedere, te rog sa il pastrezi pentru tine, eu nu cred ca sunt rau, pur si simplu imi place sa ma joc” (de exemplu). Recomandate sunt, desigur, mesajele cadou, adica incurajarile, gratificatiile, valorizarile. Doar asa ii putem da aripi piticului nostru……

psiholog  Alina Florea

psiholog stagiar in cadrul cabinetului de psihoterapie Willing

Share This