Odihna și reglarea sistemului nervos nu sunt același lucru
Odihna și reglarea sistemului nervos nu sunt același lucru
Poți avea timp liber, concediu sau mai puține responsabilități și totuși corpul să rămână în alertă.
Pentru mulți oameni, acest lucru poate fi confuz.
Se odihnesc mai mult.
Dorm mai mult.
Încetinesc ritmul.
Și totuși:
corpul rămâne tensionat,
mintea continuă să ruleze,
iar senzația de neliniște nu dispare complet.
Uneori apare chiar dificultatea de a se relaxa cu adevărat.
Pentru că odihna și reglarea sistemului nervos nu sunt întotdeauna același lucru.
Când corpul învață să rămână în alertă
Atunci când trecem prin perioade lungi de stres, presiune, suprasolicitare sau nesiguranță emoțională, sistemul nervos începe să funcționeze într-un mod orientat spre supraviețuire.
La început, tensiunea este mai ușor de observat.
Dar, în timp, oamenii se adaptează la ea.
Continuă să funcționeze.
Să rezolve lucruri.
Să fie disponibili pentru ceilalți.
Să meargă mai departe chiar și atunci când sunt epuizați.
Iar corpul începe să considere alerta o stare normală.
Aceasta poate apărea prin:
- tensiune musculară,
- hipervigilență,
- agitație interioară,
- dificultatea de a se relaxa,
- oboseală care nu trece,
- senzația că trebuie mereu să faci ceva.
De ce pauza nu este întotdeauna suficientă
Faptul că ne oprim nu înseamnă automat că sistemul nervos se simte în siguranță.
Uneori corpul rămâne pregătit pentru pericol chiar și atunci când contextul exterior s-a schimbat.
Pentru multe persoane, activitatea constantă devine o modalitate inconștientă de a menține controlul și de a evita contactul cu propriile stări interioare.
Iar atunci când ritmul încetinește, tensiunea acumulată începe să iasă mai ușor la suprafață.
De aceea, uneori, exact în perioadele în care oamenii ar trebui să se odihnească, apar:
neliniștea,
iritabilitatea,
golul interior
sau dificultatea de a sta pur și simplu.
Reglarea sistemului nervos înseamnă mai mult decât odihnă
Reglarea sistemului nervos are legătură cu capacitatea corpului de a ieși treptat din starea de alertă și de a simți din nou siguranță.
Nu este doar despre pauză sau despre a dormi mai mult.
Ci și despre:
prezență,
siguranță relațională,
contact cu propriul corp,
respirație,
ritm,
și experiențe prin care corpul învață că nu mai trebuie să rămână permanent pregătit.
Despre modul în care sistemul nervos influențează schimbarea emoțională am scris mai detaliat și aici.
👉 Sistemul nervos și schimbarea emoțională
Corpul și experiențele reale de siguranță
Mulți oameni înțeleg foarte bine, la nivel rațional, că sunt obosiți sau suprasolicitați.
Știu că au nevoie să încetinească și totuși corpul continuă să reacționeze prin tensiune, hipervigilență sau alertă.
De aceea, în multe situații, înțelegerea nu este suficientă.
Corpul și sistemul nervos au nevoie și de experiențe reale de reglare și siguranță corporală.
Nervul vag are un rol important în aceste procese de reglare și reconectare.
Despre rolul nervului vag în reglarea sistemului nervos am scris mai multe și aici.
În cabinet lucrez integrativ cu psihoterapia, reglarea sistemului nervos și terapia craniosacrală pentru a susține aceste procese de reconectare dintre corp, emoții și experiențele trăite.
Pentru mulți oameni, schimbarea începe atunci când corpul începe, treptat, să simtă că nu mai trebuie să rămână permanent în alertă.
Poate că uneori problema nu este că nu știi să te odihnești.
Poate că sistemul tău nervos încearcă de prea mult timp să te protejeze.
Mai multe articole despre reglarea sistemului nervos, corp și terapia craniosacrală puteți găsi și pe:
www.craniosacraliasi.ro
Ionela Udrea
Psihoterapeut sistemic în formare, consilier pentru dezvoltare personală și terapeut craniosacral
