De ce liniștea poate deveni inconfortabilă pentru unii oameni
Pentru mulți oameni, liniștea este asociată cu ideea de odihnă și relaxare.
Dar nu pentru toată lumea liniștea se simte calmă.
Uneori, exact atunci când ritmul încetinește și apare mai mult spațiu interior, oamenii observă:
neliniște,
agitație,
gânduri care nu se mai opresc,
oboseală,
gol interior
sau dificultatea de a sta pur și simplu cu ei înșiși.
Și atunci apare întrebarea:
„De ce mă simt mai rău exact când încerc să mă relaxez?”
De multe ori, răspunsul are legătură și cu sistemul nervos.
Activitatea constantă poate deveni o formă de protecție
Atunci când trăim mult timp în stres, presiune sau suprasolicitare, corpul și sistemul nervos se adaptează.
Oamenii continuă: să muncească, să rezolve, să fie ocupați, să facă permanent ceva.
Iar uneori activitatea constantă devine o modalitate inconștientă de a evita contactul cu propriile stări interioare.
Atât timp cât mintea și corpul rămân ocupate, există mai puțin spațiu pentru:
emoții,
oboseală,
singurătate,
neliniște
sau tensiunile acumulate în corp.
Ce se întâmplă când încetinim
Atunci când ritmul se schimbă și apare mai multă liniște, sistemul nervos nu se reglează automat.
Uneori, exact în acele momente, ceea ce era ținut în fundal începe să iasă mai ușor la suprafață.
Pot apărea:
- gânduri repetitive,
- anxietate,
- hipervigilență,
- dificultatea de a sta în liniște,
- senzația că trebuie mereu făcut ceva,
- agitație interioară fără un motiv clar.
Pentru mulți oameni, corpul rămâne într-o stare de alertă chiar și atunci când exteriorul devine mai calm.
Despre de ce uneori oamenii nu reușesc să se relaxeze nici când au timp liber am scris mai multe și aici.
Liniștea și sistemul nervos
Un sistem nervos aflat mult timp în alertă poate percepe încetinirea ca pe ceva neobișnuit sau chiar inconfortabil.
Pentru anumite persoane, liniștea nu este încă asociată cu siguranța.
Ci cu: nesiguranță, gol, lipsă de control sau contact cu stări pe care au învățat să le evite.
De aceea, uneori, oamenii simt nevoia permanentă:
să fie ocupați,
să consume informație,
să stea mereu conectați,
să facă ceva.
Nu pentru că sunt „leneși” sau „incapabili să se relaxeze”.
Ci pentru că sistemul nervos a învățat să funcționeze mai ales în activare.
Despre modul în care sistemul nervos influențează schimbarea emoțională am scris mai detaliat și aici.
Reglarea sistemului nervos înseamnă și siguranță
Reglarea sistemului nervos nu înseamnă doar odihnă sau pauză.
Ci și capacitatea corpului de a simți treptat mai multă siguranță în liniște, prezență și încetinire.
Despre diferența dintre odihnă și reglare am scris mai multe și aici.
Nervul vag are un rol important în aceste procese de reglare și siguranță corporală.
În cabinet lucrez integrativ cu psihoterapia, reglarea sistemului nervos și terapia craniosacrală pentru a susține aceste procese de reconectare dintre corp, emoții și experiențele trăite.
Pentru mulți oameni, schimbarea începe atunci când corpul descoperă că poate exista și altceva în afară de alertă și supraviețuire.
Poate că uneori problema nu este că nu știi să stai în liniște.
Poate că sistemul tău nervos încearcă de prea mult timp să te țină în siguranță.
Mai multe articole despre reglarea sistemului nervos, corp și terapia craniosacrală puteți găsi și pe:
https://craniosacraliasi.ro
Ionela
Psihoterapeut sistemic în formare, consilier pentru dezvoltare personală și terapeut craniosacral
