Copilul trist sau nefericit poate indica un parinte dificil
1. CAND COPILUL TAU MANIFESTA comportamente catalogate ca fiind problematice, la gradinita sau la scoala. Daca acesta isi impinge „‘din senin” frecvent colegii, partenerii de joaca, ii musca pe ceilalti; ii plezneste sau striga la copiii cu care se joaca sau ii jigneste, atunci e un semn ca el traieste o stare de tensiune neeliberata sau i-a fost negat un drept, o valoare a sa prin comportamentul adultilor din casa sau este expresia unui conflict si a unei probleme maritale intre soti! Atunci e nevoie ca sotii sau unul dintre parinti sa ia atitudine si sa investigheze despre propria influenta asupra situatiei produse impreuna cu un specialist, daca nu reusesc sa faca acest lucru singuri acasa.
2. NU TE MAI ASCULTA!!
Iti este tot mai dificil ca parinte sa il faci pe copilul tau sa te asculte, sa iti urmeze indicatiile sau sa respecte un program ordonat!? In special asta la scolari si cei ce intra in adolescenta! Atunci e un indiciu pentru tine, parintele, ca e nevoie sa creezi reguli noi, mai flexibile adaptate noilor nevoi aparute (mai ales daca sunt mai multi copii in familie) sau sa schimbi pur si simplu aceste reguli. E nevoie sa inveti mai mult din tehnica negocierii in loc de a conditiona. Gandeste-te ca va deveni adult si va duce mai departe in relatiile sale tiparele, modelul invatat acasa. Asadeci dezvolta-ti capacitatea de negociere si flexibilitatea gandirii!
3. COPILUL REFUZA SA VORBEASCA
Daca fiica, fiul tau refuza sa vorbeasca, sa dialogheze sau sa isi faca temele spre exemplu si ai observat ca sta trist, retras, evita sa vorbeasca sa stabileasca dialog cu tine ca parinte, despre ce se intampla, atunci e inca un indiciu ca tu cel care te ocupi de eductia lui e nevoie sa actionezi pentru schimbare. Dincolo de starea copilului poate fi influenta unui tipar comportamental al unuia dintre parinti ( de exemplu cum a invatat a vorbi despre durere sau insucces, esec). Cum ii este permis sa il traiasca?… sau din nou poate fi o nesiguranta o teama legata de o posibila separare a parintilor, simte conflictul emotional din cuplu.
4. CAND „LASI” prea mult ca parinte sa decida copilul! …Sa ia decizii despre cum ar fi nevoie sa se desfasoare ordinea activitatilor sau a lucrurilor din familie, inlocuirea prezentei unui parinte prin suplinirea absentei acestuia cu cea a copilului punandu-l frecvent in pozitia de „copil parentalizat”, fiind nevoit sa faca o serie de sarcini casnice: sa ajute des la cumparaturi, sa duca gunoiul menajer, sa isi plimbe fratele mai mic, sa o ajute pe mama la curatenie etc. Acestea devin disfunctionale cand capata o nota dominanta, deasa manifesta prin hotararile parintilor, prin neimplicarea unuia in cuplul marital. Schimba acest lucru invatand sa creezi o ierarhie familiala sanatoasa.
5. CONTRAZICERI MARITALE FRECVENTE
Cand exista diferente de opinii sau dezacorduri mari intre parinti copilul incepe sa traiasca o nesiguranta emotionala crescuta si chiar panica. Ei pot manifesta simptome emotionale, precum: tristete indelungata, incepe sa ia note proaste la scoala, nu mai doreste sa isi faca temele singur, sau apare refuzul total al activitatilor scolare; pot aparea cosmaruri noaptea etc. Acesta e un indiciu clar pentru adulti ca ar fi nevoie de ajutorul unui psihoterapeut. In cazul in care unul din parteneri refuza terapia, recomanadarea este ca macar unul din parinti sa ia atitudine si sa caute ajutor in a rezolva problema copilului. Nu este indicat ca parintii sa coalizeze unul cu altul sau cel care doreste mai intai terapia sa se alinieze deciziei celuilalt care refuza fiindca, copilul nu are nicio putere de a decide pentru sine in a se ajutora, nu are nici capacitate financiara, decizionala si nici ierarhic familial. De aceea tu parintele esti cel responsabil de schimbare.
Va doresc ganduri noi si liniste in familie!
Valentina Simon – psihoterapeut sistemic pentru cuplu si familie